Plante salbatice: Iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum)

written by Monica | Flori

martie 5, 2018

Din folclorul romanesc: Iarba fiarelor deschide orice incuietoare
In traditia populara se crede despre iarba fiarelor ca poate oferi oamenilor abilitati magice. Are darul de a deschide usi catre alte taramuri,
unde se gasesc comori nepretuite si ofera celui ce o poseda abilitatea de a intelege limba animalelor si a plantelor. In etnobotanica, iarba fiarelor este identificata cu Actaea spicata si cu Cynanchum vincetoxicum, ambele plante toxice, dar cu proprietati benefice in tratarea bronsitei, afectiunilor renale si digestive. Se consuma doar la recomandarea medicului.

Povestile spun ca iarba fiarelor poate da unui om puterea de a deschide orice incuietoare si pe buna dreptate se spune ca ar fi fost amuleta preferata a celor mai mari hoti. Si nu era purtata ca orice amuleta, ci incrustata in palma mainii drepte.  1
 
Din folclorul romanesc: Iarba fiarelor deschide orice incuietoare
Cynanchum vincetoxicum (foto stanga MeetSun.ro)
Din folclorul romanesc: Iarba fiarelor deschide orice incuietoare
Cynanchum vincetoxicum ilustratie 
 
Dar pe cat este de potenta in oferirea de abilitati magice, pea tat este de greu de gasit. Din folclor se povesteste ca iarba fiarelor creste in
fiecare an in alt loc, “in al doilea an rasarind peste trei ape curgatoare, si tot asa mai departe, pana in al noulea an, cand revine in acelasi loc”1.
“Se crede ca se gaseste unde a fost un foc multa vreme, pe stancile ascutite ale muntilor sau pe locul unde a fost traznit un diavol”2
 
 In unele regiuni ale tarii, iarba fiarelor are culori diferite in functie de momentul zilei. De exemplu, toata noaptea este rosie, iar dupa rasarit isi schimba culoarea in verde. In timp ce in alte zone, se zice ca iarba fiarelor este galbena « are cap ca si omul si este vie, umbla ; nu are radacina si frunze, ci numai niste aripi din ueri, coada si picioare ».1 In judetul Ialomita, satul Copuzu, a fost « cules » din folclor un descantec « de vatamatura » care spune despre iarba fiarelor ca ar fi o zana :
 
« Iarba fiarelor / Si-a
zburatoarelor, / Doamna vie/ Si aurie, / Scuturi din aripi / Si zbori/  La Padurea Alba, / Sa soimesti soimi albi »2
 
Daca se simte in pericol de a fi culeasa, iarba fiarelor se poate ascunde, afundandu-se in apa sau intrand in pamant, si doar prin urmarea unui ritual o poti culege. “…trebuie sa o rogi sa se lase smulsa si sa-l promiti ca nu o vei folosi impotriva firii ei, ca sa faci rau altora ». O alta abordare, mentionata de Artur Gorovei, implica sa prinzi o femela de arici cu puii sai,  pe care sa ii inchizi ntr-un tarc cu gard, incuiat cu lacat, pentru ca mama lor sa caute iarba fiarelor si sa o foloseasca pentru a-i elibera.1  Daca cauti pe langa lacat, vei gasi un fir alb-argintiu, pe care il infasori pe deget. Cam dupa o saptamana vei putea deschide orice lacat doar prin atingerea cu degetul infasurat cu iarba fiarelor. 2
 
Din folclorul romanesc: Iarba fiarelor deschide orice incuietoare
Actaea spicata
Din folclorul romanesc: Iarba fiarelor deschide orice incuietoare
Actaea spicata ilustratie
 
„Iarba fiarelor este o plantă imaginară invocată de răufăcători să înmoaie metalul şi să deschidă lacătele de fier. Ea ar creşte pe terenuri greu accesibile, de obicei în locuri bântuite de incendii. Noaptea străluceşte ca Soarele (ca aurul, ca lumânarea aprinsă), iar peste zi este tristă şi înnourată. Dimineaţa, la răsăritul Soarelui, picură sânge din ea, lăsând pete roşii pe pământ. Iarba fiarelor are trăsături umane: dacă este aruncată în apă cade la fund, ca omul, sau dacă pluteşte ca celelalte plante, merge împotriva curentului. (…) Oamenii care intră în posesia ei capătă puteri miraculoase: deschid lacătele, nu sunt atinşi de săgeţi şi gloanţe, înţeleg limba animalelor şi plantelor (…)”. 3
[1] Leacuri si remedii magice din Carpati. Magia si fiintele fantastice din
arhaicul romanesc, Cornel Dan Niculae, 2011, link

 

[2] Iarba Fiarelor, Adrian Bucurescu, EpochTimes-Romania, 22.08.2012, link
[3] Mica
Enciclopedie de Tradiţii Româneşti, Ion Ghinoiu, 2008, link

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

>