Florile de spânz m-au fascinat de mic copil, cand le intalneam prin padurile din Sinaia, inflorite si facand in ciuda vremii schimbatoare de primavara. As putea spune ca se numara printre vestitorii primaverii, pentru ca infloreste chiar din luna februarie, cand padurea este inca in amorteala. Gri-rosiatica la exterior si verde in interior, florile de spânz reusesc sa se camufleze in padure, dar privite de aproape, sunt chiar
neobisnuite, dovada ca florile verzi pot fi frumoase. Ce nu am stiut niciodata, este ca spânzul este extrem de toxic.
neobisnuite, dovada ca florile verzi pot fi frumoase. Ce nu am stiut niciodata, este ca spânzul este extrem de toxic.
O intalnesc in fiecare primavara, dar anul acesta m-a surprins prin tufele bogate si numeroase, intalnite pe traseul Culmea Cainelui – Piscul Cainelui, pe o vreme friguroasa, la sfarsit de Aprilie. Sunt aproximativ 20 de specii de spânz in toata lumea, dar doar 2 cresc si in flora spontana din Romania (Helleborus purpurascens – spânzul comun si Helleborus odorus – spanzul verde). Tufele de spânz din fotografii fac parte din specia Helleborus purpurascens, usor de identificat datorita irizatiilor mov, dar si al arealului.
 |
| Spanz – Helleborus pe Piscul Cainelui, Sinaia |
 |
| Spanz – Helleborus pe Piscul Cainelui, Sinaia |
Spânzul – Helleborus este originar din Europa si Asia, dar cele mai multe specii se intalnesc in Muntii Carpati si Balcani, unde creste la altitudini de peste 500 de metri. Creste cam la 20 – 40 cm inaltime, cu putine frunze, dar asezate cate 4, cate 5, creand impresia unei tufe. Florile sunt verzi, uneori au o nuanta mai inchisa si nu au miros. Radacina este lunga si groasa, cu multe ramificatii lungi si cilindrice. Fructele se formeza prin concresterea a 4-6 folicule aplatizate, care se unesc la baza.
 |
| Spanz – Helleborus pe Piscul Cainelui, Sinaia |
Spânzul in legende
Spânzul este o planta care face parte din genul Helleborus, familia Ranunculaceae, si este apreciata inca din cele mai vechi timpuri, atat pentru pentru proprietatile vindecatoare, cat si pentru proprietatile otravitoare. In Grecia, legenda povesteste de Melampus din Pylos, care a folosit spânzul pentru a le vindeca pe fiicele regelui Argos, care innebunisera dupa ce Dyonisos le-a blestemat.
In Romania, spânzul era considerat nu doar o planta vindecatoare ci si o planta magica, desi era cel mai des utilizat pentru a trata animalele. In Bucovina, radacina de spânz era pisata cu cativa catei de usturoi si amestecat cu bors, pentru a face un mujdei care se dadea vitelor bolnave.
In medicina traditionala exista si o reteta pentru tratarea durerilor de masele. Rizomi de spânz comun – Helleborus purpurascens se fierb in rachiu de drojdie, fiertura tinandu-se in gura pentru calmarea durerilor ( „Plante medicinale de la A la Z” de Oana Cioanca, Ana Clara Aprotosoaie, Miron Anca ). Recoltarea spânzului avea un ritual bine stabilit, presupunand curatirea mintii si a corpului prin post si rugaciune. Planta era considerata atat de puternica, inca se recomanda culegerea ei inainte sau dupa luna plina, pentru a-i putea controla puterea magica.
Citeste mai multe despre spânz ca planta magica in Romania, aici.
 |
| Spanz – Helleborus pe Piscul Cainelui, Sinaia |
Spânzul ca Planta Vindecatoare
Atat medicina moderna, cat si cea antica, vorbesc despre spânz ca fiind o planta vindecatoare puternica, notand actiunile ei benefice in tratarea multor afectiuni, printre care cazuri de cancer in stare latenta, paralizii sau insuficienta cardiaca. In Germania, spânzul era folosit ca tratament naturist pentru tratarea epilepsiei, constipatiei, gutei si reumatismului. Extern, radacina de spânz se folosea pentru tratarea iritatiilor, ulceratiilor sau acneei, dar si pentru reumatism si migrene. In Rusia, spanzul Helleborus orientalis era folosit chiar si in curele de slabire.
Poti citi mai multe despre folosirea spânzului in tratarea cancerului aici.
Spânzul contine substante glicozide toxice, printre care helebrozidul si anemonina, dar si helebrigenina si protoanemonina. Protoanemonina si ranunculina pot provoca arsuri ale ochilor, gatului si cavitatii bucale, consumate in doze mari. De fapt, toate componentele plantei sunt toxice si nu trebuie consumate dupa ureche, ci doar la recomandarea si in dozele doctorului. Intoxicatia cu spânz are efecte deloc placute, de la salivatie abundenta, pana la greata, varsaturi repetate, colici, ameteli, tahicardie, aritmie si chiar convulsii, hemoragii interne si deces prin stop respirator. In general, doza maxima netoxica pentru spanz este de aproximativ 0.01g rizomi/kg/corp/zi, dar substantele toxice continute, se pot acumula in corp. Aceasta cantitate se recomanda a fi administrata sub forma de extracte farmaceutice, solutii injectabile, unguente sau dilutii homeopate.
Poti citi mai multe despre spânz ca remediu naturist aici.
Un exemplu de schema de tratament cu spânz aici.
 |
| Helleborus odorus – spanzul verde– fructe |
 |
| Helleborus odorus – spanzul verde |
Surse: